Învăţarea unei limbi străine este asemeni unei călătorii într-o societate, cultură, ţară diferită de cea în care te-ai născut.

Pentru că o mulţime de cuvinte din limbi diferite au o formă similară cu anumite cuvinte din limba română, dar sensul lor este cu totul diferit, regulile de adresare, de la cele mai simple la cele mai sofisticate, diferă prin formulare şi înţeles, prin intenţie şi sens.

One – too – tree – Pardon, one – two – three

De exemplu, în limba engleză substantivul „abstract”, are un sens diferit în comparaţie cu substantivul „abstract” din limba română. În traducere, „abstract” înseamnă „rezumat”. Alte exemple: „advertisment” vs. „avertisment”, „comma” vs. „coma”, „gymnasium” vs. „gimnaziu”, „prize” vs. „prize” (în limba engleză având sens de premiu, iar în limba română desemnând un dispozitiv care permite unui aparat sau instrument conectarea la o reţea electrică).

Exemplele sunt numeroase în aceast direcţie, dar e important să înţelegem că diferenţele de sens au rolul uimitor de a dezvolta capacitatea unei persoane, permiţându-i acesteia să se dezvolte în orice cultură învăţând să gândească corect într-una sau mai multe limbi străine.

Apelează la cursuri de limbi străine şi învaţă simplu şi rapid să vorbeşti cum se cuvine

Cu alte cuvinte, percepţia unei persoane dintr-o anumită cultură se intersectează cu nivelul său de gândire şi înţelegere a culturii sale, iar la această intersecţie ia naştere procesul de comunicare dintre diferiţi oameni din aceeaşi cultură. De aceea, învăţarea unei limbi străine are rolul de a putea comunica şi convieţui cu oameni din culturi diferite.

Ceea ce poate conduce (firesc!) la înţelegere, dar şi la neînţelegeri (la fel de fireşti!) din moment ce participanţii la comunicare înţeleg punctul de vedere al fiecăruia vizavi de un subiect dat, chiar dacă limba maternă este diferită.

Înscrie-te chiar acum la cursuri de engleză Bucureşti

Pentru că învăţarea unei limbi străine implică o perioadă de studiu, deseori cei care au o dorinţă de a învăţa o limbă străină (din motive personale sau profesionale) rămân cramponaţi în teama asociată cu procesul de învăţare.

Un astfel de proces „trebuie” să implice o muncă intelectuală de proporţii, sau „trebuie” să îţi dezvolţi abilităţile de memorare şi rememorare într-o manieră sistematică, sau „trebuie” să te supui unei examinări profunde şi încărcate de exerciţii şi eforturi constante.

În realitate, nimic nu trebuie atâta timp cât înţelegi că un astfel de proces de învăţare are ca unic scop valorificarea cunoştinţelor tale deja existente. Punerea lor în evidenţă şi transpunerea lor într-o limbă străină poate înlocui orice barieră impusă de orice afirmaţie care nu te motivează cu absolut nimic.

Când vrei să pleci la drum, hai la centrul de limbi străine Capri să îţi testezi cunoştinţele

Există numeroase situaţii în care oamenii au fost nevoiţi să îşi părăsească propria ţară sau au ales să plece în alte state pentru a-şi dezvolta viaţa într-o societate diferită de cea în care s-au născut.

Iar fiecare astfel de persoană ajunge într-o perioadă (foarte scurtă!) să dobândească cuvintele cele mai uzuale pentru a întreprinde cele mai simple acţiuni într-o societate în care limba vorbită diferă complet de limbă în care ai învăţat să vorbeşti când te-ai născut.

Acţiuni şi activităţi precum cele de cumpărături, găsirea unei chirii, vizitarea unor centre sau instituţii de interes, toate implică folosirea unor cuvinte-cheie necesare pentru a deschide uşi într-o cultură total nouă.

Dar odată cu extinderea acelei perioade de trai într-o societate nouă, înveţi să gândeşti în acea limbă, iar funcţiile gândirii critice intră în scenă şi îţi dezvolţi abilităţile de a jongla cu termeni sociali, birocratici, medicali s.a.m.d.

O limbă îţi este străină până când îţi devine familiară

Deşi există cazuri în care acea cultură îţi poate rămâne „străină”, totuşi percepţia unei persoane este transformată în timp şi oricine trăieşte o astfel de experienţă poate confirma că în definitiv nu a învăţat „o limbă străină”.

Am putea spune că a învăţat o limbă nouă, într-o cultură nouă. Şi, în final, a ajuns să îşi dezvolte gândirea în dependenţţ de toate aspectele practice şi inter-relaţionale. Aspecte pe care viaţa într-o nouă comunitate le asigură oamenilor prilejul să integreze un număr şi mai mare de cunoştinţe şi să îşi extindă capacitatea de a gândi nu doar într-o limbă şi cultură nouă, ci să îşi extindă capacitatea de a gândi per se.

Există cazuri în care oamenii învaţă chiar şi 5 limbi străine, iar poziţia lor într-o societate este întotdeauna apreciată. Dar această abilitate este rodul unei dorinţe de a cunoaşte lumea înconjurătoare în toată complexitatea ei.

Ca un copil care se naşte încă o dată începi să gângureşti anumite sunete care devin cuvinte care se leagă apoi în propoziţii şi fraze. Iar acestea descriu ceea ce vezi, simţi, trăieşti şi tot prin intermediul lor înveţi să împarţi ritmul vieţii cu ceilalţi oameni, fiind într-o continuă dezvoltare în cadrul comunităţii în care ajungi să devii un membru responsabil şi respectat al acesteia.

În final, îl vom parafraza pe Salman Rushdie (scriitor britanic) care spunea că „pentru a înţelege o anumită societate, important e să îi poţi înţelege cuvintele intraductibile”.